După dispariţia lui Dan Ganea, director şi unul dintre membrii marcanţi ai trupei Teatrului de Păpuşi Gulliver, a rămas în urmă, în afara unui gol dureros, un teatru cu mari valenţe artistice. O trupă care a avut şansa să se modeleze sub bagheta unor creatori de prestigiu (Ghiţescu-Ciurea, Pepino, Mircea Nicolau). Importanţa Teatrului de Păpuşi din Galaţi era deja stabilită prin activitatea merituoasă pe care au avut-o de-a lungul timpului. 

Grija pe care autorităţile locale au arătat-o teatrului pentru copii, manifestată în finanţări generoase, a permis instituţiei să monteze spectacole ample, expresive, cu valoare artistică certă. în 1995, Teatrul Gulliver ocupa un loc fruntaş în ierarhia teatrelor de gen din ţară, efectuase deplasări externe, demne de remarcat şi de asemenea, organizase două ediţii ale Săptămânii Teatrului de Păpuşi. Având în vedere resursele financiare, nivelul artistic al trupei, afluenţa mare de public, doritor de spectacole bune şi diverse, ca şi dorinţa şi capacitatea organizatorică de care dispunea instituţia, am decis lansarea unui festival naţional al teatrelor de animaţie care să asigure cadrul optim de întâlnire al teatrelor - de profil din ţară într-o confruntare profitabilă pentru toţi, pentru copii şi ceilalţi spectatori din Galaţi, pentru fiecare trupă, pentru fiecare participant.

Luând în considerare şi cele două ediţii anterioare ale Săptămânii Teatrului de Păpuşi, desfăşurate între 1990-1994, am hotărât ca Festivalul Gulliver sa înceapă cu ediţia a lll-a. Am întocmit un Regulament, care cuprinde condiţiile financiare şi artistice ale participării la Festival pentru a câştiga în valoare, cât şi pentru a stârni interes şi pasiune, pentru a crea o atmosferă de competiţie care să ducă la ridicarea calităţii spectacolelor şi. de asemenea, am hotărât să aibă un caracter competitiv, iar spectacolele înscrise în festival să fie evaluate de un juriu format din personalităţi ale vieţii teatrale naţionale.

Ediţia din 1995 a fost extrem de solicitantă. Era pentru prima dată când se organiza la Galaţi un festival de amploare naţională, care antrena o multitudine de probleme. Un juriu de elită, condus de regizorul Valeriu Moisescu, a ierarhizat o participare de primă mână, reprezentând cele mai importante realizări artistice ale momentului. Având un Festival Naţional de Animaţie, municipiul Galaţi atingea mai multe obiective culturale. Cel mai important obiectiv a fost prezentarea pe parcursul celor cinci zile de festival al unui mare număr de spectacole, variind de la o ediţie la alta, între cincisperezece şi douăzeci. Al doilea obiectiv a fost interesul şi pasiunea manifestată de tinerii spectatori care urmăresc reprezentaţiile cu sufletul la gură. în al treilea rând, artiştii au prilejul unei întâlniri profesionale anuale, al unei confruntări directe între actori, regizori, scenografi, directori, critici, ziarişti. Festivalul este structurat pe trei secţiuni; secţiunea concurs, secţiunea hors concurs, secţiunea internaţională.

Concursul este girat de un juriu compus din personalităţi ale vieţii teatrale din ţară sau de peste hotare. în fiecare an se acordă următoarele premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol, Premiul pentru regie, Premiul pentru scenografie, Premiul pentru interpretare, Premiul pentru debut, Premiul pentru cea mai expresivă păpuşă (marionetă) - acordat de public.

Ediţiile succesive ale festivalului au pus bazele unor viitoare colaborări şi ale unor trainice prietenii. Prin activitatea juriului, Festivalul a ierarhizat valori, a creat vedete, a certificat, a confirmat ori a infirmat tendinţe în arta contemporană a teatrului de animaţie din România. Pentru secţiunea concurs sunt invitate toate teatrele şi trupele particulare din ţară, iar participarea concretă va fi decisă de un selecţioner, care este şi directorul festivalului. Pentru secţiunea hors concurs se trimit invitaţii de participare fără obligaţii financiare din partea organizatorilor, care asigură gratuit săli de spectacol, impresariere, publicitate.

Desigur, nu toate ediţiile au avut aceeaşi valoare. Dartoate au fost surprinzătoare, prin apariţia unor noi şi noi trupe care au intrat în atenţia juriului. Unele trupe nu au rezistat confruntării, altele s-au impus ca modele de urmat, altele au dovedit un cert progres de la o ediţie la alta. Mai important decât orice este că Festivalul Gulliver a rezistat an de an din 1995, până astăzi. Este singurul festival din ţară, care s-a desfăşurat cu asemenea cadenţă. Dincolo de greutăţile financiare ale sistemului cultural, care au ridicat de fiecare dată serioase probleme, permanenţa Festivalului Gulliver i-a ambiţionat şi i-a stimulat şi pe alţi organizatori, chiar dacă iniţiativele lor au fost fragmentare. Teatrul de animaţie, în general şi Festivalul Gulliver ca modalitate concretă are datoria de a face publicul să se aplece spre acele valori care riscă să fie uitate pe nedrept, din neglijenţa oamenilor mari. Copiii spectatori, care se schimbă aproape de la un an la altul, trăiesc de fiecare dată aceeaşi enormă bucurie. Este datoria noastră să le îndreptăm atenţia spre lucruri cu adevărat frumoase, care poate să-i crească şi pe ei frumoşi.

Statistic vorbind, odată cu apariţia Festivalului Gulliver, numărul de spectatori prezenţi în sălile noastre de spectacol, aproape s-a dublat. Această manifestare este aşteptată de publicul gălăţean în fiecare an cu interes. La Galaţi, Festivalul Guliver este privit ca un eveniment al oraşului. La nivel naţional el este aşteptat de teatre şi artişti ca o întâlnire de înalt profesionalism, un loc al prieteniei şi competiţiei.

Stelian Stancu